Tipuri de disjunctoare

CU GUTIERE

Este lipit pe dintii posteriori si inconjoara atat fetele exterioare ale dintilor cat si suprafata pe care muscam. Dupa aplicatie dintii frontali nu se mai ating asa cum se atingeau inainte.

CU INELE

In cazul pacientilor adolescenti si adulti, care au toti dintii permanenti, disjunctorul este fixat pe premolari si primii molari prin intermediul inelelor metalice.

Ambele tipuri de aparat transmit fortele prin intermediul unui surub situat pe mijlocul palatului.

Primele cateva zile sunt cele mai dificile, dar cu rabdare si cu o atitudine pozitiva, pacientul se poate adapta rapid.

O usoara sensibilitate este normala si poate fi ameliorata cu antiinflamatoare (PARACETAMOL, IBUPROFEN). Vorbirea este mai dificila primele 24-72 h, de aceea se recomanda cititul cu voce tare pentru cateva zile.

Deoarece dintii nu mai sunt in contact asa cum erau inainte de tratament, alimentatia poate fi dificila la inceput. Pacientul simte ca are contacte doar in anumite zone si pot fi mai stranse pe una dintre parti. De fapt, cu fiecarc deschidere a surubului, muscatura se va schimba continuu. Acest lucru este normal, iar alimentatia normala va fi restabilita in timp scurt.

Alimentele se pot bloca intre palat si disjunctor. Este recomandabil sa fie indepartate la finalul mesei, clatind gura cu apa. Daca nu se mobilizeaza recomandam pacientului sa sufle aer pe sub surub sau sa utilizeze o periuta interdentara.

Instructiuni de periaj

O atentie deosebita trebuie acordata zonelor dintre aparat si gingie, atat de pe exterior, cat si de pe interior. Periajul incorect poate duce la o acumulare mare de placa bacteriana care produce gingivita. Sangerarea gingiilor in timpul periajului este semn de gingivita. In aceasta situatie se recomanda un periaj mai atent, gingivita disparand in 4-5 zile.